Warning: "continue" targeting switch is equivalent to "break". Did you mean to use "continue 2"? in /home/bogdanes/public_html/wp-content/themes/Divi/includes/builder/functions.php on line 4698
Mănăstirea Bogdănești | Bogdănești - Trăire ortodoxă
Warning: A non-numeric value encountered in /home/bogdanes/public_html/wp-content/themes/Divi/functions.php on line 5841

Istoric

Începuturile Mănăstirii Bogdăneşti provin din jurul anului 1363 când Voievodul Bogdan I Întemeietorul împreună cu Maria, doamna sa, zideşte aici o mănăstire – Bogdana, schitul Bogdăneşti sau Bogoslovul pentru a servi drept biserică domnească. Arhimandritul Narcis Creţulescu în “Istoria Sfintei Mănăstiri Râşca” (1901) spune în legătură cu întemeierea ei că: “Pe la anii 1343 – 1365, un Bogdan-Vodă, poate cel dintâi cu acest nume, se întoarce din bejenie de la Maramureş, înconjurat de moldoveni şi cler, se stabileşte în târgul Baia, se face proprietar pe moşia cu satul Bogdăneşti şi în memoria descălecării lui clădeşte biserica Mănăstirii Bogdăneşti, pe numele lui, biserica cu hramul Sfântul Neculai”.reportaj 2

Timp de 150 de ani, firava construcţie din lemn a rezistat curgerii timpului şi atacatorilor, pentru ca, în 1510, să fie distrusă din temelii de tătari. În 1511 – 1512 o mână de călugări vor ca să o refacă tot pe vechiul loc cu sprijinul lui Bogdan al III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare. “Bogdan o înzestrează cu obiecte de gospodărie, cu moşia Bogdăneşti, înconjurătoare mănăstirii… îi dă zestre alte pământuri domneşti, luate din trupul pământurilor mănăstirii Neamţ”. Strădania lor nu izbândeşte iar în anul 1542 Petru Rareş va strămuta vechiul aşezământ întemeind Mănăstirea Râşca.

Documentele istorice mai amintesc în sec. al XVII-lea câteva încercări de revigorare a vieţii monahale pe locul ctitoriei voievodului Bogdan, dar şi acestea sunt de scurtă durată. Astfel, pe vatra veche este menţionat între 1528 – 1574 un schit de călugări iar între 1620 – 1740 sau 1630 – 1745 este menţionat un schit de maici şi acesta cu multe întreruperi. Cu toate aceste încercări importanţa aşezământului se pierde din acel an 1542 când a fost mutat pentru a fi mai ferit de eventualele prădăciuni.

Înscrisuri sau cronici ale Mănăstirii Bogdăneşti nu s-au păstrat însă Arhimandritul Narcis Creţulescu menţionează tot în “Istoria Sfintei Mănăstiri Râşca” că: “Preotul Neofit Arbore spunea odată la 1866 că Mănăstirea Râşca a avut copiate într-o carte mare toate documentele Mănăstirii Bogdăneşti cu toate moşiile ei. A avut şi o cronică specială, cu toată viaţa Mănăstirii Bogdăneşti scrisă slavoneşte de Macarie, ctitorul mănăstirii Râşca”. Această cronică s-a pierdut.

Patericul Românesc, ediţia a III-a, 1998, menţionează la pagina 100 pe cuviosul Iov Sihastrul de la Mănăstirea Bogdăneşti: “Sihastrul Iov era cu metania din Mănăstirea Bogdăneşti, unde s-a nevoit câţiva ani la sfârşitul secolului al XIV-lea. Apoi, dorind să slăvească neîncetat pe Dumnezeu, s-a retras în pădurile seculare de sub muntele Pleşu, unde a sihăstrit în aspră nevoinţă peste 40 de ani, răbdând grele ispite de la diavolul. Vestea acestui mare ascet se făcuse îndată cunoscută peste tot, căci avea darul Sfântului Duh şi era făcător de minuni. Apoi izgonea cu rugăciunea duhurile rele din oameni şi prevestea cele viitoare. Adunând în jurul său mai mult de 15 călugări, a întemeiat în pădure o mică sihăstrie, cunoscută multă vreme sub numele de Sihăstria lui Iov, iar mai târziu Poiana Iova. Aceasta era sihăstria călugărilor din Mănăstirea Bogdăneşti. Secole de-a rândul, până spre zilele noastre s-au nevoit aici sihaştri cuvioşi, neadormiţi rugători ai neamului. Chiliile ucenicilor se aflau în apropierea chiliei Cuviosului Iov, iar în mijloc se înălţa o mică biserică de lemn, unde făceau zilnic cuvenita rugăciune. În sărbători săvârşeau Sfânta Liturghie şi primeau Sfintele Taine. În tradiţie se spune despre Cuviosul Iov că era renumit duhovnic şi dascăl al rugăciunii. La el veneau mulţi călugări şi mireni pentru cuvânt de rugăciune şi folos. După o astfel de nevoinţă pustnicească, Cuviosul Iov Sihastrul şi-a dat sufletul în mâinile lui Hristos şi s-a adăugat în ceata cuvioşilor părinţi. “Cuvioase părinte Iov, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!”

Mănăstirea de astăzi

Anul 1994 va aduce o nouă etapă în viaţa vechii mănăstiri. Credincioşii locului încep rezidirea Mănăstirii Bogdăneşti pe un nou amplasament, după ce în 1993 au marcat locul vechiului locaş de rugăciune prin înălţarea unei troiţe. De această dată, piatra şi cimentul prind viaţă în formele noii bisericii, care se vrea un altar închinat Voievodului descălecat din Maramureş.

În prezent este zidită biserica, catapeteasma sculptată în marmură, Aşezământul Creştin Filantropic “Acoperământul Maicii Domnului”,  turnul clopotniţă, chilii, fântâna adâncă de 20 de metri, monumentul închinat primului ctitor, Bogdan Întemeietorul, agheasmatarul.

Hramul Mănăstirii este Sf. Prooroc Ilie, prăznuit aici în prima duminică după 20 iulie. Deasemenea, o importantă zi de pelerinaj este şi sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului (8 septembrie), al doilea hram al bisericii.