2 iulie 2012: Hramul Paraclisului “Sfântul Voievod Ştefan cel Mare”
(Foto | Video: slujba de hram; pr. Petru Irimescu; pr. paroh)
Începând cu anul 2003, ziua de 2 iulie reprezintă pentru creştinii din Bogdăneşti nu numai sărbătorirea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, ci şi Hramul Paraclisului închinat domnitorului, care s-a înălţat pe lângă Biserica Sfinţii Voievozi. Anul acesta, soborul celor 18 preoţi în frunte cu pr. Petru Irimescu de la Rădăşeni, Corul Bogdana, condus de cântăreţul Mihai Airinei şi credincioşii prezenţi au adus rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu şi voievodului Ştefan cel Mare, pentru că biserica monument “Sfinţii Voievozi” a fost înveşmântată în haină nouă, datorită lucrărilor de restaurare susţinute în ultimii doi ani.
Astfel, a fost înălţat şi restaurat turnul clopotniţă, dându-i-se formă ştefaniană, a fost înălţat şi restaurat acoperişul bisericii, care se sprijină acum pe console aparente, cioplite în motive populare, acesta fiind împodobit cu cinci sfinte cruci noi. Au fost înnoiţi pereţii exteriori ai bisericii, iar pridvorul a fost completat cu un cerdac specific bisericilor de lemn. Lucrările s-au efectuat cu binecuvântarea IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, cu aprobarea Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Suceava, după proiectul d-lui arhitect Gheorghe Bratiloveanu.
Pentru a completa ansamblul Bisericii Sfinţii Voievozi şi al Paraclisului Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, la iniţiativa preotului paroh a fost montată la intrarea în cimitir o poartă în stil maramureşean, din lemn de stejar sculptat. Modelul porţii a fost realizat pentru prima dată pe la anul 1900, de un meşter popular din satul Mara, Maramureş. Astăzi, această poartă se află la Muzeul Satului din Baia Mare.
Meşterul Pop Petrică, din atelierul lui Costin Vasile din Mara, a lucrat timp de 3 luni pentru a sculpta poarta de la Bogdăneşti cu motive tradiţionale: crucea, funia, soarele, copacul, dinţii de lup. Prin această poartă autentică, bogdăneştenii îşi amintesc de faptul că numele lor se trage de la Bogdan Voievodul din Maramureş, care pe la 1359 a trecut munţii în Moldova din cauza prigoanei maghiare, întemeind statul moldovean.
Preoţi participanţi:
- pr. Petru Irimescu (Rădăşeni)
- pr. Gheorghe Loghinoaia (Mănăstirea Bogdăneşti)
- pr. Gheorghe Dănilă (Râşca)
- pr. Constantin Tudose (Petia)
- ierom. Pahomie (Mănăstirea Bogdăneşti)
- pr. Gheoghe Lungu (Fălticeni)
- pr. Ionuţ Suditu (Fălticeni)
- pr. Marcel Ursuţu (Bogdăneşti)
- pr. Petru Gavril (Lămăşeni)
- pr. Gabriel Ciofu (Baia)
- pr. Adrian Pintilie (Lămăşeni)
- pr. Constantin Pavel (Fălticeni)
- pr. Bogdan Apostol (Mănăstirea Bogdăneşti)
- pr. Daniel Ciofu (Moişa)
- pr. Daniel Cojocaru (Mereşti – Vultureşti)
- pr. Constantin Aioanei (Rădăşeni)
- pr. Constantin Holban (Italia)
- pr. Florentin Loghinoaia (paroh)