2 iulie 2016: Sărbătoarea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare (Album foto)

 

Bogdăneștiul, care își trage numele de la Bogdan, Întemeietorul Moldovei, l-a sărbătorit pe ocrotitorul Paraclisului ridicat în anii din urmă aproape de locașul bisericii Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil, pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare.

Domnitor al Moldovei în a doua jumătate a veacului al XV-lea, Ștefan cel Mare a fost trecut în rândul sfinților la 20 iunie 1992 de către Biserica noastră Ortodoxă, amintindu-se în Tomosul de canonizare următoarele: Prin asemenea fapte virtuoase a strălucit dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare, care a cârmuit Ţara Moldovei 47 de ani, înarmat cu platoşa credinţei în Dumnezeu, cu cea a postului şi rugăciunii şi cu multe fapte ale dragostei creştine închinate Bisericii şi poporului său; a zidit un foarte mare număr de biserici şi mânăstiri, înzestrându-le cu cele necesare sfintelor slujbe, ca un purtător de biruinţă a luptat cu preţul vieţii sale până la jertfelnicie pentru apărarea hotarelor ţării şi a credinţei strămoşeşti fiind numit apărător al creştinătăţii, a miluit pe săraci şi a răsplătit pe luptătorii oşteni, a arătat îndurare şi pe cei greşiţi i-a îndreptat.

Ce este Sfântul Ștefan cel Mare pentru cei mai mulți dintre cei de astăzi? O sabie atent lustruită și frumos așezată în panoplia de sfinți a Bisericii Ortodoxe, pe care, la 2 iulie în fiecare an, o scoatem în lumina soarelui și o admirăm, minunându-ne de ce poate să facă puterea credinței în Dumnezeu, lucrătoare printr-un om care și-a fluturat sabia de fier în cele patru vânturi ale Moldovei: la miazăzi împotriva turcilor, la răsărit împotriva tătarilor, la miazănoapte împotriva leșilor (polonezi), la apus împotriva ungurilor. A avut grijă până în ceasul morții de pământul pe care a curs și sângele său (rana dobândită la Chilia) și de poporul pe care i l-a dat Dumnezeu spre cârmuire. Astăzi am înlocui cuvinte de mai sus cu sintagma ”interes național”. Vorbe goale. ”Interesul național” a fost primul pe care l-am vândut (O. Paler). ”Interesul național” a devenit interes personal și numai atunci când acesta din urmă coincide cu primul, lucrurile mai pot fi schimbate.

Ce ar trebui să fie Sfântul Ștefan cel Mare pentru noi? Un model, în primul rând pentru conducătorii Țării, fie că sunt la nivel național, fie la nivel local. În al doilea rând, și pentru fiecare Sfântul Voievod Ștefan cel Mare poate fi un model. Însușirile vieții sale pot fi caracterizate prin aceste cuvinte: credință, post, rugăciune, milostenie, răsplată, ctitorii, luptă, jertfelnicie, apărare, îndurare, îndreptare.

Aducem, la sărbătoarea Hramului, cuvânt de mulțumire Bunului Dumnezeu pentru că, din 1992, a îngăduit să-l avem pururi rugător în cer pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, care din 2003 ocrotește spiritual Paraclisul închinat lui pe meleagul Bogdăneștilor. Mulțumim soborului de preoți, care au slujit Sfânta Liturghie (pr. Petru Irimescu – Rădășeni, pr. Gheorghe Loghinoaia – Mănăstirea Bogdănești, pr. Constantin Rotaru – Rădășeni, pr. Gheorghe Dănilă – Râșca, pr. George Măriuța – Bălțătești, pr. Maricel Ursuțu – Bogdănești, pr. Constantin Pavel – Fălticeni, pr. Florin Grigorescu – Uncești, pr. Gabriel Ciofu – Baia, pr. Daniel Ciofu – Suseni, pr. Daniel Cojocaru – Merești, pr. Petru Gavril – Lămășeni, pr. Constantin Aioanei – Rădășeni, pr. Adrian Pintilie – Lămășeni, pr. Valentin Onea – Securiceni, diac. Cătălin Ioan Pintilie – Augsburg, pr. Florentin Loghinoaia – paroh). Lăudăm cele două coruri, Grupul Bogdana (condus de cântărețul Mihai Airinei) și Corul Mănăstirii Bogdănești (condus de înv. Gheorghe Apostol), care au susținut Sfânta Liturghie prin răspunsurile corespunzătoare.

Dumnezeu să primească jertfa credincioșilor din Bogdănești, care au dăruit, au muncit și au participat la această aleasă zi de sărbătoare.